www.OferteTuristice.ro  |  www.CazareTimisoara.ro  |  www.Producatori.ro  |  www.PiataAuto.ro  |  www.Importatori.ro  |  www.CazareArad.ro  |  www.CazareArieseni.info
 Cazare Arieseni - Hoteluri Arieseni - Hotel Arieseni - Pensiuni Arieseni - Pensiune Arieseni
Engleza  Romana
Hoteluri-Hotel
Pensiuni-Pensiune
  Căutare :

   Contact
   Cazare pe localităţi
   Cazare Alba
   Cazare Albac
   Cazare Arieseni
   Cazare Baita
   Cazare Garda de Sus
   Cazare Ghetar Scarisoara
   Cazare Girda de Sus
   Cazare VADU MOTILOR
   Cazare Vartop
   Imagini Arieseni
   Atractii Turistice
       Vezi şi :
   Cazare Arad
   Hoteluri Arad
   Pensiuni Arad
   Cazare Arieseni
   Cazare Arieseni
   Cazare Baia Mare
   Cazare Baile 1 Mai
   Cazare Baile Felix
   Cazare Bihor
   Cazare Cluj-Napoca
   Pensiuni Cluj-Napoca
   Cazare Moneasa
   Cazare Suceava
   Cazare Salonta
   Cazare Timisoara
   Hoteluri Timisoara

   Pensiuni Timisoara
   Cazare Straja



   Parteneri




  Va recomandam :
 
 
CAZARE ARIESENI - HOTEL ARIESENI - PENSIUNI ARIESENI
Pentru cazare in alte locaţii din ţară ,vizitaţi  www.UnitatiDeCazare.ro

Cautare:

Atractii Turistice Vartop Arieseni

Atractii turistice 

zona Vartop - Arieseni

*Masivul BIHOR
   -Vf. Bihor
   -Tarnita Bihorului
   -Cascada Virciorog
   -Piatra Graitoare
    -Cornul Berbecului
*Pestera Ursilor
*Groapa Ruginoasa

*Pietrele Negre

*Valea Sighistelului-chei si pesteri

*Valea Bulzului-Finate
*Pestera de la Finate
*Pestera cu bile de la Finate
*Pestera din dealul Secatura
*Avenul din dealul Secatura

*Izvoarele Crisului BAITA
*Avenul din dosul Muncelului
*Portile Bihorului
*Cascade Hoanca Motului

*Izvoarele Crisului NEGRU
     -Cascada Trei Ierahi : Hotaran ;Fintinele;Cirligoi.

*Avenul  Hoanca  Urzicarului

*Ghetarul de la Scarisoara

*Poarta lui Ionele
*Izbucul Tauz.

DETALII
A.Masivul Biharia
A. a.Varful Bihor ( Varful Cucurbata Mare 1849m ) cel mai inalt varf din Muntii Bihor, ofera si cele mai spectaculoase privelisti din masivul Biharia.Pe timp senin, a ajunge vara pe acest virf nu este o problema.De sus insa nu banuiesti ca platfomele si culmile domoale ce il strajuiesc, cu  peisajul atragator specific zonelor alpine , sunt de fapt cladite pe un dramatic substrat carstic ciuruit de pesteri, avene, izbucuri, puturi si galerii de mina ce il dreneaza in aval spre cele doua bazine hidrografice ale Ariesului Mare si Crisului Negru.
 A. b.Tarnita Bihorului -1510m    prezintă forme greoaie, cu pante înclinate dar uniforme. Pe creastă,  s-a instalat în timpul cuaternarului, mici gheţari, ce  au lăsat ca urme caracteristice cîteva mici căldări,( lacuri ) situate în in special in versantul nord-estic
A. c. Cascada Virciorog.   - apa cade inspumata de la 15m dintr-o singura saritura formind la baza ei o frumoasa marmita.
A. d. Piatra Graitoare Virf important al masivului(1658m) de unde avem o priveliste grandioasa spre west-depresiunea Beiusului; spre est- Tara Motilor .
A, e.Cornul Berbecului – Interesanta forma de relief din Bihorul nordic care este constituit  din calcare si prezintă un relief carstic remarcabil atît ca întindere, amploare şi varietate de forme. Acestea situează Munţii Bihor pe primul loc din ţară în ce priveşte dezvoltarea formelor carstice. Aceasta  i-a adus dealtfel şi celebritatea turistică.
Obiectivul turistic cel mai apropiat de vila Diana recomandat pentru afi vizitat de toti este:
B. Groapa Ruginoasa  Un  colt din canionul Colorado ..? sau o rana vie a Muntilor Bihor...? este putin mediatizata si necunoscuta chiar si de localnici .(motiv pentru care se va descrie mai detaliat)
Ea este o imensă ravinare săpată de natura  pînă în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu adîncime de cca. 150 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi stratele de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte.De la mari depărtări apare ca o suprafata  dezvelita în trupul muntelui pe care stralucesc  mii de oglinzi in  lumina soarelui din dupa amiezile lungi de  vara(razele soarelui sunt reflectate de cristalele cu mineralele „ruginii” si oglinzile de frictiune dezvelite, altele dupa fiecare ploaie) . Interesant este faptul că eroziunea lucrează din 1860  foarte activ, săpînd regresiv,  dezvelind noi suprafete si mărind rapid dimensiunile groapei. .Eforturile facute pentru  a opri acţiunea distructivă a apei de şiroire au fost zadarnice.Ploile torentiale au antrenat in aval milioane de metri cubi de roca (nisip cuartos) folosita de localnici din satele de pe Crisul Pietros ca material de constructie. Valea Galbeni  dupa fiecare ploaie devine „galbena” de la nisipurile provenite de aici.
Pereţii săi înclinaţi puternic , cu muchii ascuţite,ca niste  adevărate lame, converg in centrul ei spre firul unui vîlcel,  care o imparte în mai multe sectoare. Vîlcelul, de fapt este obîrşia Văii Seci,si nu poate fi parcurs în aval din cauza săritorilor mari pe care le prezintă. La baza ei exista o zona de terenuri  miscatoare. Dealtfel, urmărind hărţile verchi, se constată că eroziunea a avansat cu o viteză extraordinară acum 100 de ani locul nefiind marcat decît printr-o văiugă foarte mică.
Dincolo de imensa excavaţie, spre nord, se vede tăietura adîncă a Văii Seci străpunsă de cline împădurite.In aval (la citeva sute de metri de groapa) deslusim mici pereţi verticali ce lasă să se întrevadă roci eruptive, cu  filoane ce străbat calcarele, transformate aici în marmure de către vîlvătăile eruptive de acum milioane de ani.In versantul drept al Văii Seci numita  in continuare valea Ţiganului au fost excavate lucrari miniere în căutare de minereuri [Cu,Pb, Zn, Au, Ag, ].
Primele galerii au fost sapate de austro-ungari prin 1850 si abandonate la sfirsitul sec.XIX(galerii cu profil mic  pina la corpul de minereu si puturi verticale scurte –cel mai adinc avind cca. 80 m.) Lucrarile miniere au fost reluate prin1954 de IFLGS si mai tirziu de IPEG –Cluj -1978.
.Datorita conditiilor vitrege de cercetare a zacamintului ,acestea au fost dinou sistate. Mai tirziu prin 1984 din mina Baita s-a incercat saparea unei galerii la nivelul oriz. VI mai jos cu cca. 80m de afloriment dar s-a abandonat la cca.2km de obiectiv din cauza viiturilor puternice de apa.Extinderea si valoarea deosebita a acestui corp de minereu-numit ”VALEA SEACA”- este in prezent o taina. Mari geologi austrieci  ai secolului trecut au fost primii care au descfrat si au intuit o parte a acestei enigme. Elucidarea ei in viitor va ridica multe probleme specialistilor in domeniu.
Astăzi, Groapa Ruginoasa, cu aspectul său fantastic  sugerează un colţ din Canionul Colorado.Este un adevărat laborator morfologic, si mineralogic ; fiecare ploaie dezvelind o noua suprafata cu noi minerale ascunse in pintecul acestor munti .Este  un badlands în miniatură ce distonează cromatic cu albastrul cerului şi verdele pădurilor din jur.
Ea insa ramine  pentru vesnicie o imensa rana halucinanta,  vie în continuă expansiune deschisa in trupul muntelui in mod natural ( pe orizontala avansarea medie  dinspre Bihor spre Alba este de 5m /an); continuu activa in care cea mai mica ploaie ce-i spala taluzurile, o  pune in miscare.Marturie in acest sens sunt arborii rasturnati pe marginea ei, spre gol.Acestia reprezinta de fapt victimele cele mai recente ale fortei neostoite ale naturii ce se razbuna fara mila aici.Probabil ca acest fenomen de eroziune ( ce nu nu poate fi oprit de om ) se va potoli atunci cind vor dezvelite  abrupturile de calcare ce afloreaza spre sud (sensul de avansare al eroziunii).
Marimea, respectiv frumusetea si  forma ei finala v-a putea fi apreciata numai de generatiile viitoare.
In prezent impresionanta ca marime si unica ca frumusete GROAPA RUGINOASA este accesibila pentru a fi admirata cel mai simplu si usor dupa o ora de drumetie montana de la vila Diana.Traseul nu este accesibil iarna  iar accesul se  recomanda pina la 5m de taluzul ei.

C. Pietrele negre   ( DN.75- km 21 +900);  masiv calcaros constituit in principal din dolomite cunoscut sub acest nume.De sub ele ele izvoresc  limbi de grohotiş ce coboară pe versant in jos.Din virful lor privelistea este incintatoare. Spre virf pădurea de răşinoase ia treptat locul celei de fag. Ici-colo, prin micile poieni ce le străbatem, apar frumoase troiţe lucrate cu multă dibăcie de îndemînaticii moţi. De aici spre rasarit incepe tara lor.Popularitate turistică  este data  si de:peisajele  deosebit de atractive; culmile golaşe alpine ,pădurile dese de molid , pajiştile montane cu milioane de flori; impresionantele verticale de calcar;formele carstice, ce acoperă întreaga gamă, aici fiind prezente cîmpuri de:   lapiezuri şi de doline,uvale şi polii, platouri carstice , chei adînci .

D.  -Valea Sighisteluluichei si pesteri
Se înscrie între cele mai endocarstificate areale din ţara noastră, cu 160 de peşteri răspîndite pe numai 15 km2 (peste 10 peşteri/km2   cînd densitatea la nivelului întregului carst al ţării noastre atinge doar 2,3cavităţi/km2).
Deşi întreaga vale nu măsoară decît 9 km, aproape jumătate din aceştia (4 km) îi străbate printre pereţi verticali care fac din sectorul sau de chei  inferior o adevărată citadelă. Intrarea în chei debutează promiţător; două bastioane calcaroase ne  întîmpină cu abrupturile lor spectaculoase: în stînga, Dealul Tibocoaia, în dreapta Faţa Pietrii, ambele găzduind numeroase guri de peşteri. În cele două culmi menţionate se deschid peşterile :
Peştera Tibocoaia, În versantul opus, mai înclinat şi cu pădurea deasă aninată pe stînci, se vede bine un pod natural săpat în calcare. Podul natural, denumit Peştera  cu Punte, Faţă de nivelul apei Sighiştelului el se află la circa 20 m înălţime. De fapt nu există nici o peşteră ci un sistem carstic deosebit de interesant, cu încă un pod natural care nu se observă din firul văii. Drumeţii pot face efortul de a urca panta pînă acolo pentru a vedea de aproape cele două poduri naturale, resturi ale unor peşteri prăbuşite. Poteca urmează în continuare firul văii, pe malul ei drept, peste o albie umedă care trădează apa unui izbuc ce se află la cîţiva metri în versant. Este
Izbucul la Gârniţă care debitează în sezoanele ploioase o cantitate redusă de apă.
Peşteră de la Varniţă are intrarea ascunsă după arbori.
Peştera Calului, este pe aceeaşi parte a văii, în peretele abrupt, la circa 25 m de firul apei,
Peştera de la Faţa Pietrii
Izbucul de la Hidre işi revarsă apele dintr-o nişă demnă de o resurgenta mai bogată
Izbucul ,,La Cameniţă" trădează nebănuite demersuri subpămîntene, întortocheate, labirinturi posibile, atelierul de lucru al sculptorului fluid.
Peştera de la Zvîrluşul Şoimului, este situiata alaturi de izbuc.
Peştera cu Doua Guri din Piatra Şoimului;  la 165 m  est de Piatra Şoimului, în
Peştera de Sus de la Corbeşti; amonte,mult mai sus în versant, la 215 m de nivelul apei
Peştera de la Zvîrluşul Corbeştilor, mai jos puţin, la 195 m,
Peştera Corbaşca. la 95 m de firul văii, la altitudinea de 500 m,
Accesul la toate peşterile din Dealul Corbaşca este dificil din cauza pantei mari cît şi a stîncăriilor ce trebuie escaladate; fiind ascunse, intrările în.peşteri sînt greu de găsit.Peştera Corbaşca merită a fi vizitată avînd însă ca însoţitor ghidul care se află în satul Sighiştel.
Peştera Mica din Dîmbul Colibii (Peştera I), Marea intrare ogivală a pesterii se vede sus, la 50 m înălţime in versantul stîng, expus spre nord şi acoperit de pădure.In ea  au fost găsite vestigii arheologice neolitice.
Peştera Mare din Dîmbul -Colibii (Peştera II). Lungă de 114 m, este frumos ornamentată. Poteca pînă la ea, greu de găsit, urcă versantul stîng al Sighiştelului, înclinat şi împădurit.
Răsuflatoarea din Blidaru, peşteră activă de dimensiuni reduse prin care se poate ajunge la cursul apei ce iese mai jos de izbuc.Pe creasta îngustă ce suie în Dealul Blidaru se poate urca o diferenţă de nivel de circa 100 m, pînă la
Peştera din Dosul Blidarului. Drumul pînă la ea oferă privelişti cuprinzătoare asupra,văii Sighiştel; peştera în sine, mică şi neinteresantă, nu justifică efortul de a sui pînă la ea
Peştera Sura, loc bun de adăpost în caz de ploaie. Pe malul stîng, pe care ne aflăm, se deschide mai sus portalul impunător al
Peşterii Drăcoaia. este una din marile peşteri ale Sighiştelului care se poate vizita fără ghid; pînă la ea ajungem urcînd grohotişul ce parcă iese din ea.
Peşterii Gaura Fetii, Mai sus de Drăcoaia în peretele din dreapta la 2 m înălţime,de dimensiuni reduse, este de fapt un izbuc ce debitează apă numai la ploi mari.. Urmînd apa, după 12 m diferenţă de nivel ajungem la deschiderea triunghiulară a
 Peşterii Pişolca. Peştera poate fi vizitată pe toată lungimea ei (74 m); În partea din amonte se află un lac care acoperă toată lăţimea galeriei; lacul se poate evita urmînd cu atenţie pe lîngă peretele din dreapta, peste un pinten stîncos.
Mai departe, peştera este accesibilă numai speologilor.
În amonte de peşteră, Sighiştelul  curge din dreptul portalului Peşterii Măgura. La cîţiva zeci de metri mai sus, pe dreapta noastră se află Sodolul Chifului cel mai important afluent pe stînga al Sighiştelului.Mai sus de acest pîrîu poteca marcată urcă treptat în versantul drept pentru a ne conduce la peşterile Măgura şi Coliboaia. Valea se termină brusc cu o săritoare verticală de 7 m, greu de escaladat fără materiale speciale. Deasupra săritorii se întrezăreşte continuarea canionului, lat doar de 1 m, inaccesibil însă. Ansamblul este de o rară sălbăticie.
Peştera Măgura este una din peşterile frumoase ale Munţilor Apuseni, fiind cu cei 1 500 m lungime cea mai mare din complexul carstic al Sighiştelului. Ea este aproape orizontală şi suspendată la circa 40 m deasupra firului văii; este o peşteră fosilă, frumos împodobită cu stalagmite, stalactite, coloane şi gururiIntrarea este orientată spre nord-vest. Peştera Măgura este închisa cu un grilaj de fier şi un zid de piatră.
Este una din pesterile ce merita facut efort pentru a fi vizitata (informatii suplimentare la vila Diana)
 Peştera Coliboaia este o peşteră orizontală, activă (prin ea curge un mic pîrîu subteran).
Cu Peştera Coliboaia vizitarea complexului carstic de pe Sighiştel se încheie.
Celor ce au dorit să cunoască formele carstice ale acestei văi le recomandăm întoarcerea la VIRTOP VILA DIANA.
E.Valea Bulzului - FINATE
a. Pestera de la FINATE 
         In 1774 apare la Viena prima relatare, în limba latină, a unei explorări speologice din aceşti munţi, respectiv a Peşterii de la Fînaţe. Slab ornamentată în prezent (vechile descrieri menţionau bogăţia în concreţiuni, distruse ulterior de vizitatori), peştera impresionează mai ales prin dimensiunile ei.
b. Pestera cu bile FINATE-cu bile sferice in locul stalagmitelor.Este situata in bazinul superor al vaii Bulzului ascunsa in padurea de fag si de putini vizitata fiind descoperita relativ recent detineri ai satului Finate.
c.  Peştera din Dealul Secătura -1450m   -este situata in acelasi perimetru dar foarte greu accesibila
d. Avenul din Dealul Secătura  se dezvolta in aceiasi zona de relief carstic din extremitatea sudica a virfului Prislop.

F. Izvoarele Crisului Baita
În 1861 are loc o mare expediţie geologico-geografică în Munţii Bihor, organizată de Academia de ştiinţe de la Viena, avînd ca geolog pe K. F. Peters.Acesta lasă o memorabilă lucrare asupra zonei de izvoare a Crişului Baita, în care descrie şi mai multe peşteri.
In bazinul hidrografic Valea Mare sunt semnalate :Pestera de la Varnite si Piatra Lunga.Renumite sunt si Avenul din Dosul Muncelului si
a. Avenul din Dosul Muncelului (cunoscută şi sub numele de Peştera de la Dosu Broscoiului sau Peştera din Plai). Peştera se află pe partea abruptă a unei doline în care se strecoară un fir de apă.
 b. Portile Bihorului – Este o formaţiune carstică grandioasă : un perete înalt de calcar este spart de un mare portal de formă ovală de 12 m lăţime şi 8 m înălţime.
Pătrunzînd pe sub portal ajugem, după 17 m, la o săritoare înaltă de 4 m peste care se aruncă apa formînd o cascadă puternică. Ea a creat la piciorul săritorii o marmită lată şi adîncă. Vizitarea mai departe nu este posibilă decît cu mare greutate .
c. Cascade Hoanca Motului
d.Pestera Secatura Baita

G .Izvoarele Crisului Negru  (valea Poienii)
Cascada Sf.Treime - Trei cascade  isi varsa apele aproape in acelas loc. Sunt situate la izvoarele Crisului Negru  la cca.14km de loc. Poiana intr-un loc extrem de salbatic si greu accesibil ,dar  fiind de o remarcabilă frumuseţe şi grandoare.Acces din Baita Plai ocolind  prin dreapta fosta cariera de ‘U’ peste deal spre Poiana sau cu masina e posibil pina in apropierea lor in fosta incinta miniera Poiana prin Vascau-Carpinet-Poiana mina.
Cascada Hotaran - 80m (printre cele mai inalte din tara -  46*28`21 98”N  ;
Cascada Fintinele- 60m(46* 28` 21 08”N ;22*39` 39 87”E ;)
Cascada Cirligoi -45m 22*39`25 90”E ; 1100m) 
Izvorul Bihorului- Cascada Valul Miresei (46*27`2483”N ;22*39`50 30”E ;-968m)

Valea Ariesului Mare
H.Avenul din Hoanca Urzicarului (VIRTOP)  unul dintre cele mai mari si adinci avene din tara,se detaşează  - cu o denivelare de 286 m şi o lungime de 1125 m.     
I.Gheţarul de la Scărişoara.

Este numit:Perla Munţilor Apuseni, locul unde gheaţa şi carbonatul de calciu şi-au unit eforturile şi fantezia edificînd altare descinse din basmele copilăriei. Deschiderea la suprafaţă a cavităţii este localizată în creasta Culmii Pîrjolii (1165 m), printr-un aven cu dimensiuni impunătoare; 48 m adîncime şi 50 m diametru. La baza acestuia se află marele bloc de gheaţă, estimat la 75 000 m3 şi avînd o vîrstă de peste 4 000 de ani (cel mai mare ghetar subteran din tara- al doilea din Europa).
 J. Pestera lui  Ionel   o interesantă formaţiune carstică,cu  gura înaltă de 17 m şi lată de 12 m. Lungimea totală a peşterii este de 131 m; pentru vizitarea ei, este necesară lampă.
Pătrundem în ea pe  grohotiş  coborînd într-o vastă galerie de 50 m lungime. După 40 m sîntem pe creasta unui dîmb de unde un  cot la stînga ne duc n coborîş la capătul peşterii unde apa unui lac temporar se adună într-o mică cuvetă.
K.Izbucul Tauz   De sub un perete vertical de calcar iese apa dintr-un imens izbuc.Impresioneaza marimea  lui limpezimea si culuoarea apei.  Este piriul Girdisoara care a fost inghitit in amonte de Pestera Coiba Mare iar aici apare dinou la lumina zilei.

                            ALTE OBIECTIVE RECOMANDATE

Pestera Ursilor   cea mai frumoasa pestera  din tara, amenajata turistic la standarde internationale Căi de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 în comuna Sudrigiu, pe DJ-763, 16km (sosea asfaltată) satul Chişcău.
Pestera Meziad    
Stana de Vale - Izvorul Minunilor      
BAILE FELIX - Cea mai renumita statiune cu apa termala din tara.

OBIECTIVE TURISTICE  ACCESIBILE DE LA VILA DIANA - VARTOP                         
Dintre obiectivele mai importante ce sunt accesibile pentru profesionisti in domeniu se mentioneaza:

Puncte de privelişte

Pietrele Negre (DN 75 km 21), Dealul Pătrăhăiţeşti  , Şaua Capului Şanţului , Foişorul de lîngă Gheţarul Scărişoara , Faţa Muncelului (La Plai) , Vîrful Fericet , Dealul Runc , Piatra Grăitoare  , Vîrfurile Cucurbăta Mică şi Cucurbăta Mare .
Chei (canioane)
Cheile Albacului (Zugăi), Cheile Mîndruţului , Cheile de la Dealul Jilip , Cheile de la Cerbu , Cheile Tăuzului , Cheile de la Coibe , Cheile Gîrdişoarei , Cheile Ordîncuşii , Cheile de la izvoarele Crişului Băiţa , Canionul văii Sighiştel .
Pesteri si avene

Atracţia deosebită a Munţilor Bihor o constituie peşterile. Ele sînt în număr impresionant, astăzi fiind inventariate mai bine de 800 de cavităţi naturale, ceea ce reprezintă un sfert din totalul peşterilor din ţară.

După cum se ştie, calcarul este o rocă solubilă, ce se lasă dizolvată de apa încărcată cu bioxid de carbon. Din această cauză în regiunile calcaroase apele de precipitaţie nu reuşesc să se adune pentru a constitui cursuri de apă organizate într-o reţea hidrografică, ci ele se pierd pe fisurile şi crăpăturile calcarului. Dizolvînd roca în adîncime, apa lărgeşte canalele pe care circulă, dînd naştere unei reţele hidrografice subterane, întreg acest proces are drept consecinţă crearea unui relief tipic, denumit”relief carstic"Datorita structurii  interne a acestor munti ei se comporta ca un burete.In perioadele de ploi in golurile subterane creste debitul de apa prin infiltratii de la suprafata, acestea urmind a fi drenate prin izvoarele ,izbucucurile sau galeriile de mina  de la baza masivului. Volumul golurilor subterane este  extrem de mare fiind cunoscute numai acelea care au legatura cu suprafata (pesteri , avene). Prezenta in adincime a unor zacaminte de substanta minerala utila a favorizat    nu numai descifrarea  structurii geologice ci si identificarea multor goluri subterane. Sondele executate din galeriile de mina sau de la suprafata in perimetrul acestor munti  au intilnit in foarte multe cazuri goluri subterane pline cu apa care au creat probleme deosebite in exploatarea  sau cercetarea zacamintelor (inundarea partiala a  minei Molibden Baita 1983,1989 )

In functie de gradul de dificultate ele pot fi grupate astfel:

Peşterile uscate- sînt de regula  uşor accesibile, putînd fi vizitate de orice turisti insotiti de ghid sau  înarmati  cu  lanterne ,( preferabil si  cu lampi de carbid). Dintre acestea, amintim următoarele: Pestera Ursilor, Peştera Meziad , Gheţarul Scărişoara , Pestera lui Ionel, unele peşteri din valea Sighiştel .
Acestea sunt  recomandate tuturor turiştilor iubitori de natura.
Peşterile active, prin care curge un rîu subteran, sînt mai greu de vizitat tocmai din cauza apei. Ele sînt însă accesibile pe anumite porţiuni, fapt pentru care unele din ele sînt marcate şi amenajate.Vizitare lor necesită un echipament special (cizme şi bărci de cauciuc).
Acestea sunt  recomandate  turiştilor experimentaţi pentru astfel de acţiuni.
Avenele şi  peşteri cu puţuri verticale necesită alt tip de echipament (scări flexibile, corzi, pitoane, căşti de protecţie). Dintre peşterile de acest tip, situate pe traseele marcate sau în imediata lor apropiere, sînt de menţionat majoritatea avenelor. Intrarile in acestea pot fi intilnite pe traseele descrise dar accesul in ele nu se recomanda amatorilor.
Ele sînt accesibile numai alpiniştilor avansaţi, specializaţi în ascensiunile (mai bine zis „descensiunile") subterane 

   Pesterile principalele accesibile de la vila Diana sunt:

Peştera din Gîrda ,Peştera Coiba Mare ,Peştera Coiba Mică ,Peştera Şura (din Gîrdişoara) , Peştera cu Apă de la Faţa Bălăcenii  ,Peştera Corobana lui Gîrţău , Izvorul Crişului Negru , Peştera din Dealul Cornii  , Peştera de la Varniţă  , Peştera de la Faţa Pietrii  , Peştera Tibocoaia  , Peştera cea cu Punte  , Peştera de la Zvîrlişul Şoimului  , Peştera Corbeştilor , Peştera de Sus de la Corbeşti , Peştera Corbaşca   , Peştera Mica (I) din Dîmbul Colibii  , Peştera Mare (II) din Dîmbul Colibii , Răsuflatoarea din Blidaru , Peştera din Dosul Blidarului , Peştera Şura , Peştera Drăcoaia , Peştera Gaura Feţii , Peştera Pişolca , Peştera Măgura  , Peştera Coliboaia , Peştera de la Dosul Muncelului ,
Peştera cu Peşti (P. Micula) , , Avenul de sub Zgurăşti .

  Avene

 Hoanca Mare din Grumazul Bătrînei  , Hoanca Urzicarului .
O particularitate a carstului în Munţii Bihor o constituie prezenţa:
Peşterilor cu gheaţă, singurele de acest fel din ţară. Ele  sînt de fapt avene în care, în lipsa unei ventilaţii, aerul rece de iarnă, mai greu, rămîne găzduit în fundul avenului. Această capcană de aer rece menţine tot anul o temperatură suficient de scăzută pentru păstrarea gheţii. Şi aici apa de picurare dă naştere la stalactite, stalagmite şi draperii, însă nu de calcit, ci de gheaţă. În Munţii Bihor se cunosc cinci peşteri cu gheaţă, care sînt următoarele (în ordinea mărimii): Gheţarul Scărişoara si Gheţarul de la Vîrtop accesibile de la vila Diana Avenul din Borţig, Focul Viu, şi Gheţarul de la Barsa accesibile de la Boga.

  Alte formaţiuni geologice interesante :Ponorul din valea Luncşoarei ,  Ponoarele văii Ocoale, Dealul cu Melci 

Izbucuri    Cascade  Tauri
Coteţul Dobreştilor , Izbucul Tăuz , Izbucul de la Coliba Ghiobului  , Izbucul Gura Apei (Gîrdişoarei) , Izbucul din Călineasa , Izbucul Juleşti , Cascada din Coiba Mică ,  Cascada din Coiba Mică .

  Elemente istorice şi folclorice

Biserica de lemn din Finate, Biserica de lemn din Arieşeni  , Biserica de lemn din Gîrda  , Casele moţeşti din cătunele Ocoale şi Gheţari  , Tîrgul din Călineasa  ,  Casa în care s-a născut Horea,Tirgul de fete de la Gaina.

DETALII DESPRE ACESTEA SI INFORMATII PRIVIND ACCESUL LE GASITI LA  SEDIU
VILA DIANA  <MONOGRAFIE TURISTICA >PARTEA I- II

Vezi alte informatii utile pe Blog

 

  Membrii
utilizator :  
parola :  



CASCADA VARCIOROG

   
Va multumim ca folositi site-ul CazareArieseni.info pentru a gasi cazare in Arieseni, la o pensiune din Arieseni, hotel din Arieseni, la un motel din Arieseni sau la o alta unitate de cazare din Arieseni. In ultimul timp , ne bucuram sa remarcam aparitia a noi unitati de cazare in Arieseni; s-au construit noi  pensiuni in Arieseni, noi hoteluri in Arieseni, s-au extins pensiunile vechi din Arieseni si unele din hoteluri din Arieseni, cu noi spatii de cazare , cu  restaurante,  oferind tot confortul pentru cei care cauta cazare in Arieseni.Arieseniul este un judet frumos care merita vizitat ! Va asteptam cu placere , sa reveniti pe site-ul CazareArieseni.info , ori de cate ori doriti cazare in Arieseni!
Va recomandam sa mai vizitati:
PiataAuto.ro ; CazareOradea.ro ; CazareArieseni.info ; UnitatiDeCazare.ro ; CazareArad.ro ; Producatori.ro ; Importatori.ro


 
 Cazare Arieseni - Hoteluri Arieseni - Hotel Arieseni - Pensiuni Arieseni - Pensiune Arieseni
PROTECTIA CONSUMATORILOR - A.N.P.C.


  © www.CazareArieseni.info -2010.
Toate drepturile rezervate.
 
Developed and Designed by webmaster