Atractii Turistice Vartop Arieseni
Atractii turistice
zona Vartop - Arieseni
*Masivul
BIHOR
-Vf.
Bihor
-Tarnita Bihorului
-Cascada Virciorog
-Piatra
Graitoare
-Cornul Berbecului
*Pestera Ursilor
*Groapa Ruginoasa
*Pietrele
Negre
*Valea
Sighistelului-chei si pesteri
*Valea Bulzului-Finate
*Pestera de la Finate
*Pestera
cu bile de la Finate
*Pestera din dealul Secatura
*Avenul din dealul Secatura
*Izvoarele Crisului
BAITA
*Avenul din dosul Muncelului
*Portile Bihorului
*Cascade Hoanca Motului
*Izvoarele
Crisului NEGRU
-Cascada Trei Ierahi : Hotaran
;Fintinele;Cirligoi.
*Avenul
Hoanca Urzicarului
*Ghetarul de la
Scarisoara
*Poarta lui Ionele
*Izbucul Tauz.
DETALII
A.Masivul Biharia
A. a.Varful Bihor ( Varful Cucurbata Mare 1849m )
cel mai inalt varf din Muntii Bihor, ofera si cele mai spectaculoase
privelisti din masivul Biharia.Pe
timp senin, a ajunge vara pe acest virf nu este o problema.De sus insa
nu banuiesti ca platfomele si culmile domoale ce il strajuiesc,
cu
peisajul atragator specific zonelor alpine , sunt de fapt
cladite pe un dramatic substrat carstic ciuruit de pesteri, avene,
izbucuri, puturi si galerii de mina ce il dreneaza in aval spre cele
doua bazine hidrografice ale Ariesului Mare si Crisului Negru.
A. b.Tarnita Bihorului -1510m prezintă
forme greoaie, cu pante înclinate dar uniforme. Pe creastă,
s-a
instalat în timpul cuaternarului, mici gheţari, ce au lăsat
ca urme
caracteristice cîteva mici căldări,( lacuri ) situate în in
special in
versantul nord-estic
A. c. Cascada Virciorog. - apa cade
inspumata de la 15m dintr-o singura saritura formind la baza ei o
frumoasa marmita.
A. d. Piatra Graitoare Virf
important al masivului(1658m) de unde avem o priveliste grandioasa spre
west-depresiunea Beiusului; spre est- Tara Motilor .
A, e.Cornul Berbecului – Interesanta
forma de relief din Bihorul nordic care este constituit din
calcare si
prezintă un relief carstic remarcabil atît ca întindere,
amploare şi
varietate de forme. Acestea situează Munţii Bihor pe primul loc din
ţară în ce priveşte dezvoltarea formelor carstice. Aceasta
i-a adus
dealtfel şi celebritatea turistică.
Obiectivul turistic cel mai apropiat de vila Diana recomandat pentru
afi vizitat de toti este:
B. Groapa Ruginoasa Un
colt din canionul Colorado ..? sau o rana vie a Muntilor Bihor...? este
putin mediatizata si necunoscuta chiar si de localnici .(motiv
pentru care se va descrie mai detaliat)
Ea este o imensă ravinare săpată de natura pînă în
creasta culmii care
închide spre sud Valea Seacă, cu adîncime de cca. 150 m şi
un diametru
de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte
activ a scos la zi stratele de cuarţite, a căror culoare roşie violacee
conferă zonei un aspect cu totul aparte.De la mari depărtări apare ca o
suprafata dezvelita în trupul muntelui pe care
stralucesc mii de
oglinzi in lumina soarelui din dupa amiezile lungi de
vara(razele
soarelui sunt reflectate de cristalele cu mineralele
„ruginii” si
oglinzile de frictiune dezvelite, altele dupa fiecare ploaie) .
Interesant este faptul că eroziunea lucrează din 1860 foarte
activ,
săpînd regresiv, dezvelind noi suprafete si mărind rapid
dimensiunile
groapei. .Eforturile facute pentru a opri acţiunea distructivă a
apei
de şiroire au fost zadarnice.Ploile torentiale au antrenat in aval
milioane de metri cubi de roca (nisip cuartos) folosita de localnici
din satele de pe Crisul Pietros ca material de constructie. Valea
Galbeni dupa fiecare ploaie devine „galbena” de la
nisipurile
provenite de aici.
Pereţii săi înclinaţi puternic , cu muchii ascuţite,ca
niste adevărate
lame, converg in centrul ei spre firul unui vîlcel, care o
imparte în
mai multe sectoare. Vîlcelul, de fapt este obîrşia Văii
Seci,si nu
poate fi parcurs în aval din cauza săritorilor mari pe care le
prezintă. La baza ei exista o zona de terenuri miscatoare.
Dealtfel,
urmărind hărţile verchi, se constată că eroziunea a avansat cu o viteză
extraordinară acum 100 de ani locul nefiind marcat decît printr-o
văiugă foarte mică.
Dincolo de imensa excavaţie, spre nord, se vede tăietura adîncă a
Văii
Seci străpunsă de cline împădurite.In aval (la citeva sute de
metri de
groapa) deslusim mici pereţi verticali ce lasă să se întrevadă
roci
eruptive, cu filoane ce străbat calcarele, transformate aici
în
marmure de către vîlvătăile eruptive de acum milioane de ani.In
versantul drept al Văii Seci numita in continuare valea Ţiganului
au
fost excavate lucrari miniere în căutare de minereuri [Cu,Pb, Zn,
Au,
Ag, ].
Primele galerii au fost sapate de austro-ungari prin 1850 si abandonate
la sfirsitul sec.XIX(galerii cu profil mic pina la corpul de
minereu
si puturi verticale scurte –cel mai adinc avind cca. 80 m.)
Lucrarile
miniere au fost reluate prin1954 de IFLGS si mai tirziu de IPEG
–Cluj
-1978.
.Datorita conditiilor vitrege de cercetare a zacamintului ,acestea au
fost dinou sistate. Mai tirziu prin 1984 din mina Baita s-a incercat
saparea unei galerii la nivelul oriz. VI mai jos cu cca. 80m de
afloriment dar s-a abandonat la cca.2km de obiectiv din cauza
viiturilor puternice de apa.Extinderea si valoarea deosebita a acestui
corp de minereu-numit ”VALEA SEACA”- este in prezent o
taina. Mari
geologi austrieci ai secolului trecut au fost primii care au
descfrat
si au intuit o parte a acestei enigme. Elucidarea ei in viitor va
ridica multe probleme specialistilor in domeniu.
Astăzi, Groapa Ruginoasa, cu aspectul său fantastic sugerează un
colţ
din Canionul Colorado.Este un adevărat laborator morfologic, si
mineralogic ; fiecare ploaie dezvelind o noua suprafata cu noi minerale
ascunse in pintecul acestor munti .Este un badlands în
miniatură ce
distonează cromatic cu albastrul cerului şi verdele pădurilor din jur.
Ea insa ramine pentru vesnicie o imensa rana halucinanta,
vie în
continuă expansiune deschisa in trupul muntelui in mod natural ( pe
orizontala avansarea medie dinspre Bihor spre Alba este de 5m
/an);
continuu activa in care cea mai mica ploaie ce-i spala taluzurile,
o
pune in miscare.Marturie in acest sens sunt arborii rasturnati pe
marginea ei, spre gol.Acestia reprezinta de fapt victimele cele mai
recente ale fortei neostoite ale naturii ce se razbuna fara mila
aici.Probabil ca acest fenomen de eroziune ( ce nu nu poate fi oprit de
om ) se va potoli atunci cind vor dezvelite abrupturile de
calcare ce
afloreaza spre sud (sensul de avansare al eroziunii).
Marimea, respectiv frumusetea si forma ei finala v-a putea fi
apreciata numai de generatiile viitoare.
In prezent impresionanta ca marime si unica ca frumusete GROAPA
RUGINOASA este accesibila pentru a fi admirata cel mai simplu si usor
dupa o ora de drumetie montana de la vila Diana.Traseul nu este
accesibil iarna iar accesul se recomanda pina la 5m de
taluzul ei.
C. Pietrele
negre (
DN.75- km 21 +900); masiv calcaros constituit in principal din
dolomite cunoscut sub acest nume.De sub ele ele izvoresc limbi de
grohotiş ce coboară pe versant in jos.Din virful lor privelistea este
incintatoare. Spre virf pădurea de răşinoase ia treptat locul celei de
fag. Ici-colo, prin micile poieni ce le străbatem, apar frumoase troiţe
lucrate cu multă dibăcie de îndemînaticii moţi. De aici
spre rasarit
incepe tara lor.Popularitate turistică este data si
de:peisajele
deosebit de atractive; culmile golaşe alpine ,pădurile dese de molid ,
pajiştile montane cu milioane de flori; impresionantele verticale de
calcar;formele carstice, ce acoperă întreaga gamă, aici fiind
prezente
cîmpuri de: lapiezuri şi de doline,uvale şi polii,
platouri carstice
, chei adînci .
D. -Valea
Sighistelului – chei si pesteri
Se înscrie între cele mai endocarstificate areale din ţara
noastră, cu
160 de peşteri răspîndite pe numai 15 km2 (peste 10
peşteri/km2 cînd
densitatea la nivelului întregului carst al ţării noastre atinge
doar
2,3cavităţi/km2).
Deşi întreaga vale nu măsoară decît 9 km, aproape jumătate
din aceştia
(4 km) îi străbate printre pereţi verticali care fac din sectorul
sau
de chei inferior o adevărată citadelă. Intrarea în chei
debutează
promiţător; două bastioane calcaroase ne întîmpină cu
abrupturile lor
spectaculoase: în stînga, Dealul Tibocoaia, în
dreapta Faţa Pietrii,
ambele găzduind numeroase guri de peşteri. În cele două culmi
menţionate se deschid peşterile :
Peştera Tibocoaia, În versantul
opus, mai înclinat şi cu pădurea deasă aninată pe stînci,
se vede bine un pod natural săpat în calcare. Podul
natural, denumit Peştera cu Punte,
Faţă de nivelul apei Sighiştelului el se află la circa 20 m
înălţime.
De fapt nu există nici o peşteră ci un sistem carstic deosebit de
interesant, cu încă un pod natural care nu se observă din firul
văii.
Drumeţii pot face efortul de a urca panta pînă acolo pentru a
vedea de
aproape cele două poduri naturale, resturi ale unor peşteri prăbuşite.
Poteca urmează în continuare firul văii, pe malul ei drept, peste
o
albie umedă care trădează apa unui izbuc ce se află la cîţiva
metri în
versant. Este
Izbucul la Gârniţă care debitează în
sezoanele ploioase o cantitate redusă de apă.
Peşteră de la Varniţă are intrarea ascunsă după
arbori.
Peştera Calului, este pe aceeaşi parte a văii,
în peretele abrupt, la circa 25 m de firul apei,
Peştera de la Faţa Pietrii
Izbucul de la Hidre işi revarsă apele dintr-o nişă
demnă de o resurgenta mai bogată
Izbucul ,,La Cameniţă" trădează
nebănuite demersuri subpămîntene, întortocheate,
labirinturi posibile, atelierul de lucru al sculptorului fluid.
Peştera de la Zvîrluşul Şoimului, este situiata
alaturi de izbuc.
Peştera cu Doua Guri din Piatra Şoimului; la 165
m est de Piatra Şoimului, în
Peştera de Sus de la Corbeşti; amonte,mult mai sus
în versant, la 215 m de nivelul apei
Peştera de la Zvîrluşul Corbeştilor, mai jos
puţin, la 195 m,
Peştera Corbaşca. la 95 m de firul văii, la
altitudinea de 500 m,
Accesul la toate peşterile din Dealul Corbaşca este dificil din cauza
pantei mari cît şi a stîncăriilor ce trebuie escaladate;
fiind ascunse,
intrările în.peşteri sînt greu de găsit.Peştera Corbaşca
merită a fi
vizitată avînd însă ca însoţitor ghidul care se află
în satul
Sighiştel.
Peştera Mica din Dîmbul Colibii (Peştera I),
Marea intrare ogivală a pesterii se vede sus, la 50 m înălţime in
versantul stîng, expus spre nord şi acoperit de pădure.In
ea au fost
găsite vestigii arheologice neolitice.
Peştera Mare din Dîmbul -Colibii (Peştera II).
Lungă de 114 m, este frumos ornamentată. Poteca pînă la ea, greu
de
găsit, urcă versantul stîng al Sighiştelului, înclinat şi
împădurit.
Răsuflatoarea din Blidaru,
peşteră activă de dimensiuni reduse prin care se poate ajunge la cursul
apei ce iese mai jos de izbuc.Pe creasta îngustă ce suie în
Dealul
Blidaru se poate urca o diferenţă de nivel de circa 100 m, pînă
la
Peştera din Dosul Blidarului.
Drumul pînă la ea oferă privelişti cuprinzătoare asupra,văii
Sighiştel;
peştera în sine, mică şi neinteresantă, nu justifică efortul de a
sui
pînă la ea
Peştera Sura, loc bun de adăpost în caz de
ploaie. Pe malul stîng, pe care ne aflăm, se deschide mai sus
portalul impunător al
Peşterii Drăcoaia.
este una din marile peşteri ale Sighiştelului care se poate vizita fără
ghid; pînă la ea ajungem urcînd grohotişul ce parcă iese
din ea.
Peşterii Gaura Fetii,
Mai sus de Drăcoaia în peretele din dreapta la 2 m
înălţime,de
dimensiuni reduse, este de fapt un izbuc ce debitează apă numai la ploi
mari.. Urmînd apa, după 12 m diferenţă de nivel ajungem la
deschiderea
triunghiulară a
Peşterii Pişolca.
Peştera poate fi vizitată pe toată lungimea ei (74 m); În partea
din
amonte se află un lac care acoperă toată lăţimea galeriei; lacul se
poate evita urmînd cu atenţie pe lîngă peretele din
dreapta, peste un
pinten stîncos.
Mai departe, peştera este accesibilă numai speologilor.
În amonte de peşteră, Sighiştelul curge din dreptul
portalului
Peşterii Măgura. La cîţiva zeci de metri mai sus, pe dreapta
noastră se
află Sodolul Chifului cel mai important afluent pe stînga al
Sighiştelului.Mai sus de acest pîrîu poteca marcată urcă
treptat în
versantul drept pentru a ne conduce la peşterile Măgura şi Coliboaia.
Valea se termină brusc cu o săritoare verticală de 7 m, greu de
escaladat fără materiale speciale. Deasupra săritorii se
întrezăreşte
continuarea canionului, lat doar de 1 m, inaccesibil însă.
Ansamblul
este de o rară sălbăticie.
Peştera Măgura
este una din peşterile frumoase ale Munţilor Apuseni, fiind cu cei 1
500 m lungime cea mai mare din complexul carstic al Sighiştelului. Ea
este aproape orizontală şi suspendată la circa 40 m deasupra firului
văii; este o peşteră fosilă, frumos împodobită cu stalagmite,
stalactite, coloane şi gururiIntrarea este orientată spre nord-vest.
Peştera Măgura este închisa cu un grilaj de fier şi un zid de
piatră.
Este una din pesterile ce merita facut efort pentru a fi vizitata
(informatii suplimentare la vila Diana)
Peştera Coliboaia este o peşteră orizontală,
activă (prin ea curge un mic pîrîu subteran).
Cu Peştera Coliboaia vizitarea complexului carstic de pe Sighiştel se
încheie.
Celor ce au dorit să cunoască formele carstice ale acestei văi le
recomandăm întoarcerea la VIRTOP VILA DIANA.
E.Valea Bulzului - FINATE
a. Pestera de la FINATE
In
1774 apare la Viena prima relatare, în limba latină, a unei
explorări
speologice din aceşti munţi, respectiv a Peşterii de la Fînaţe.
Slab
ornamentată în prezent (vechile descrieri menţionau bogăţia
în
concreţiuni, distruse ulterior de vizitatori), peştera impresionează
mai ales prin dimensiunile ei.
b. Pestera cu bile FINATE-cu
bile sferice in locul stalagmitelor.Este situata in bazinul superor al
vaii Bulzului ascunsa in padurea de fag si de putini vizitata fiind
descoperita relativ recent detineri ai satului Finate.
c. Peştera din Dealul Secătura -1450m
-este situata in acelasi perimetru dar foarte greu accesibila
d. Avenul din Dealul Secătura se
dezvolta in aceiasi zona de relief carstic din extremitatea sudica a
virfului Prislop.
F. Izvoarele Crisului Baita
În 1861 are loc o mare expediţie geologico-geografică în
Munţii Bihor,
organizată de Academia de ştiinţe de la Viena, avînd ca geolog pe
K. F.
Peters.Acesta lasă o memorabilă lucrare asupra zonei de izvoare a
Crişului Baita, în care descrie şi mai multe peşteri.
In bazinul hidrografic Valea Mare sunt semnalate :Pestera de la Varnite
si Piatra Lunga.Renumite sunt si Avenul din Dosul Muncelului si
a. Avenul din Dosul Muncelului
(cunoscută şi sub numele de Peştera de la Dosu Broscoiului sau Peştera
din Plai). Peştera se află pe partea abruptă a unei doline în
care se
strecoară un fir de apă.
b. Portile Bihorului
– Este o formaţiune carstică grandioasă : un perete înalt
de calcar
este spart de un mare portal de formă ovală de 12 m lăţime şi 8 m
înălţime.
Pătrunzînd pe sub portal ajugem, după 17 m, la o
săritoare înaltă de 4 m peste care se aruncă apa formînd o
cascadă
puternică. Ea a creat la piciorul săritorii o marmită lată şi
adîncă.
Vizitarea mai departe nu este posibilă decît cu mare greutate .
c. Cascade Hoanca Motului
d.Pestera Secatura Baita
G .Izvoarele Crisului Negru
(valea Poienii)
Cascada Sf.Treime - Trei cascade isi varsa apele aproape in
acelas
loc. Sunt situate la izvoarele Crisului Negru la cca.14km de loc.
Poiana intr-un loc extrem de salbatic si greu accesibil ,dar
fiind de
o remarcabilă frumuseţe şi grandoare.Acces din Baita Plai ocolind
prin
dreapta fosta cariera de ‘U’ peste deal spre Poiana sau cu
masina e
posibil pina in apropierea lor in fosta incinta miniera Poiana prin
Vascau-Carpinet-Poiana mina.
Cascada Hotaran - 80m (printre cele mai inalte din tara -
46*28`21 98”N ;
Cascada Fintinele- 60m(46* 28` 21 08”N ;22*39` 39
87”E ;)
Cascada Cirligoi -45m 22*39`25 90”E ; 1100m)
Izvorul Bihorului- Cascada Valul Miresei
(46*27`2483”N ;22*39`50 30”E ;-968m)
Valea Ariesului Mare
H.Avenul din Hoanca Urzicarului
(VIRTOP) unul dintre cele mai mari si adinci avene din tara,se
detaşează - cu o denivelare de 286 m şi o lungime de 1125
m.
I.Gheţarul de la Scărişoara.
Este numit:Perla Munţilor Apuseni,
locul unde gheaţa şi carbonatul de calciu şi-au unit eforturile şi
fantezia edificînd altare descinse din basmele copilăriei.
Deschiderea
la suprafaţă a cavităţii este localizată în creasta Culmii
Pîrjolii
(1165 m), printr-un aven cu dimensiuni impunătoare; 48 m adîncime
şi 50
m diametru. La baza acestuia se află marele bloc de gheaţă, estimat la
75 000 m3 şi avînd o vîrstă de peste 4 000 de ani (cel mai
mare ghetar
subteran din tara- al doilea din Europa).
J. Pestera lui Ionel
o interesantă formaţiune carstică,cu gura înaltă de
17 m şi lată de
12 m. Lungimea totală a peşterii este de 131 m; pentru vizitarea ei,
este necesară lampă.
Pătrundem în ea pe grohotiş coborînd
într-o vastă galerie de 50 m lungime. După 40 m sîntem pe
creasta unui
dîmb de unde un cot la stînga ne duc n coborîş
la capătul peşterii
unde apa unui lac temporar se adună într-o mică cuvetă.
K.Izbucul Tauz De
sub un perete vertical de calcar iese apa dintr-un imens
izbuc.Impresioneaza marimea lui limpezimea si culuoarea
apei. Este
piriul Girdisoara care a fost inghitit in amonte de Pestera Coiba Mare
iar aici apare dinou la lumina zilei.
ALTE OBIECTIVE RECOMANDATE
Pestera
Ursilor
cea mai frumoasa pestera din tara, amenajata turistic la
standarde
internationale Căi de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km
86 în comuna Sudrigiu, pe DJ-763, 16km (sosea asfaltată) satul
Chişcău.
Pestera Meziad
Stana de Vale - Izvorul Minunilor
BAILE FELIX - Cea mai renumita statiune cu apa termala din tara.
OBIECTIVE
TURISTICE ACCESIBILE DE LA VILA DIANA -
VARTOP
Dintre obiectivele mai importante ce sunt accesibile pentru
profesionisti in domeniu se mentioneaza:
Puncte de privelişte
Pietrele
Negre (DN 75 km 21), Dealul Pătrăhăiţeşti , Şaua Capului Şanţului
,
Foişorul de lîngă Gheţarul Scărişoara , Faţa Muncelului (La Plai)
,
Vîrful Fericet , Dealul Runc , Piatra Grăitoare ,
Vîrfurile Cucurbăta
Mică şi Cucurbăta Mare .
Chei (canioane)
Cheile Albacului (Zugăi), Cheile Mîndruţului , Cheile de la
Dealul
Jilip , Cheile de la Cerbu , Cheile Tăuzului , Cheile de la Coibe ,
Cheile Gîrdişoarei , Cheile Ordîncuşii , Cheile de la
izvoarele
Crişului Băiţa , Canionul văii Sighiştel .
Pesteri si avene
Atracţia
deosebită a Munţilor Bihor o constituie peşterile. Ele sînt
în număr
impresionant, astăzi fiind inventariate mai bine de 800 de cavităţi
naturale, ceea ce reprezintă un sfert din totalul peşterilor din ţară.
După
cum se ştie, calcarul este o rocă solubilă, ce se lasă dizolvată de apa
încărcată cu bioxid de carbon. Din această cauză în
regiunile
calcaroase apele de precipitaţie nu reuşesc să se adune pentru a
constitui cursuri de apă organizate într-o reţea hidrografică, ci
ele
se pierd pe fisurile şi crăpăturile calcarului. Dizolvînd roca
în
adîncime, apa lărgeşte canalele pe care circulă, dînd
naştere unei
reţele hidrografice subterane, întreg acest proces are drept
consecinţă
crearea unui relief tipic, denumit”relief carstic"Datorita
structurii
interne a acestor munti ei se comporta ca un burete.In perioadele de
ploi in golurile subterane creste debitul de apa prin infiltratii de la
suprafata, acestea urmind a fi drenate prin izvoarele ,izbucucurile sau
galeriile de mina de la baza masivului. Volumul golurilor
subterane
este extrem de mare fiind cunoscute numai acelea care au legatura
cu
suprafata (pesteri , avene). Prezenta in adincime a unor zacaminte de
substanta minerala utila a favorizat nu numai
descifrarea
structurii geologice ci si identificarea multor goluri subterane.
Sondele executate din galeriile de mina sau de la suprafata in
perimetrul acestor munti au intilnit in foarte multe cazuri
goluri
subterane pline cu apa care au creat probleme deosebite in
exploatarea
sau cercetarea zacamintelor (inundarea partiala a minei Molibden
Baita
1983,1989 )
In functie de gradul de
dificultate ele pot fi grupate astfel:
Peşterile uscate- sînt
de regula uşor accesibile, putînd fi vizitate de orice
turisti
insotiti de ghid sau înarmati cu lanterne ,(
preferabil si cu lampi
de carbid). Dintre acestea, amintim următoarele: Pestera Ursilor,
Peştera Meziad , Gheţarul Scărişoara , Pestera lui Ionel, unele peşteri
din valea Sighiştel .
Acestea sunt recomandate tuturor turiştilor iubitori de natura.
Peşterile active, prin
care curge un rîu subteran, sînt mai greu de vizitat tocmai
din cauza
apei. Ele sînt însă accesibile pe anumite porţiuni, fapt
pentru care
unele din ele sînt marcate şi amenajate.Vizitare lor necesită un
echipament special (cizme şi bărci de cauciuc).
Acestea sunt recomandate turiştilor experimentaţi pentru
astfel de acţiuni.
Avenele şi peşteri cu puţuri verticale
necesită alt tip de echipament (scări flexibile, corzi, pitoane, căşti
de protecţie). Dintre peşterile de acest tip, situate pe traseele
marcate sau în imediata lor apropiere, sînt de menţionat
majoritatea
avenelor. Intrarile in acestea pot fi intilnite pe traseele descrise
dar accesul in ele nu se recomanda amatorilor.
Ele sînt accesibile
numai alpiniştilor avansaţi, specializaţi în ascensiunile (mai
bine zis
„descensiunile") subterane
Pesterile principalele
accesibile de la vila Diana sunt:
Peştera
din Gîrda ,Peştera Coiba Mare ,Peştera Coiba Mică ,Peştera Şura
(din
Gîrdişoara) , Peştera cu Apă de la Faţa Bălăcenii ,Peştera
Corobana
lui Gîrţău , Izvorul Crişului Negru , Peştera din Dealul
Cornii ,
Peştera de la Varniţă , Peştera de la Faţa Pietrii ,
Peştera
Tibocoaia , Peştera cea cu Punte , Peştera de la
Zvîrlişul Şoimului
, Peştera Corbeştilor , Peştera de Sus de la Corbeşti , Peştera
Corbaşca , Peştera Mica (I) din Dîmbul Colibii
, Peştera Mare (II)
din Dîmbul Colibii , Răsuflatoarea din Blidaru , Peştera din
Dosul
Blidarului , Peştera Şura , Peştera Drăcoaia , Peştera Gaura Feţii ,
Peştera Pişolca , Peştera Măgura , Peştera Coliboaia , Peştera de
la
Dosul Muncelului ,
Peştera cu Peşti (P. Micula) , , Avenul de sub Zgurăşti .
Avene
Hoanca Mare din Grumazul
Bătrînei , Hoanca Urzicarului .
O particularitate a carstului în Munţii Bihor o constituie
prezenţa:
Peşterilor cu gheaţă,
singurele de acest fel din ţară. Ele sînt de fapt avene
în care, în
lipsa unei ventilaţii, aerul rece de iarnă, mai greu, rămîne
găzduit în
fundul avenului. Această capcană de aer rece menţine tot anul o
temperatură suficient de scăzută pentru păstrarea gheţii. Şi aici apa
de picurare dă naştere la stalactite, stalagmite şi draperii,
însă nu
de calcit, ci de gheaţă. În Munţii Bihor se cunosc cinci peşteri
cu
gheaţă, care sînt următoarele (în ordinea mărimii):
Gheţarul Scărişoara
si Gheţarul de la Vîrtop accesibile de la vila Diana Avenul din
Borţig,
Focul Viu, şi Gheţarul de la Barsa accesibile de la Boga.
Alte formaţiuni geologice
interesante :Ponorul din valea Luncşoarei , Ponoarele văii
Ocoale, Dealul cu Melci
Izbucuri
Cascade Tauri
Coteţul Dobreştilor , Izbucul Tăuz , Izbucul de la Coliba
Ghiobului ,
Izbucul Gura Apei (Gîrdişoarei) , Izbucul din Călineasa , Izbucul
Juleşti , Cascada din Coiba Mică , Cascada din Coiba Mică .
Elemente istorice şi folclorice
Biserica
de lemn din Finate, Biserica de lemn din Arieşeni , Biserica de
lemn
din Gîrda , Casele moţeşti din cătunele Ocoale şi
Gheţari , Tîrgul
din Călineasa , Casa în care s-a născut Horea,Tirgul
de fete de la
Gaina.
DETALII DESPRE
ACESTEA SI INFORMATII PRIVIND ACCESUL LE GASITI LA SEDIU
VILA DIANA <MONOGRAFIE TURISTICA >PARTEA I- II
Vezi alte
informatii utile pe Blog
|